Cazul VF despre care exista marturii valabile cu privire la faptul ca a abuzat sexual mai multe persoane, ne obliga ca parinti si ca biserica sa facem mai mult pentru a preveni astfel de situatii. Ca parinti trebuie sa ne informam mai bine cu privire la abuzul sexual si tot ce inseamna acest lucru si sa evitam sa lasam pe copiii nostri singuri cu persoane sau intr-un anturaj de care nu putem fi siguri 100%. In plus, trebuie explicam copiilor atat cat pot ei sa inteleaga, ce este abuzul sexual, ce trebuie sa faca ca sa se apare si ca trebuie sa ii informeze imediat pe parinti despre orice comportament nepotrivit din partea altor copii sau adulti.

Desi abuzul in contextul programelor bisericii reprezinta cel mai mic procent dintre celelalte situatii in care a aparut acesta, biserica trebuie sa ia urgent anumite masuri pentru a incerca sa previna astfel de situatii. Trebuie sa includa o selectare si urmarire mai atenta a voluntarilor care lucreaza cu si pentru copii si elaborarea unui cod de comportament care sa previna abuzul sexual, aparenta acestuia dar si eventualele acuzatii nefondate (prima dintre reguli ar fi ca un voluntar sau alt membru al bisericii sa nu ramana singur cu un copil in nici o circumstanta). Acest cod de comportament este in lucru in acest moment.

In plus, asa cum suntem cunoscuti ca activisti in alte domenii cum ar fi lupta impotriva fumatului si a consumului de droguri, promovarea unui stil de viata sanatos, TinSerV si alte proiecte de voluntariat in folosul persoanelor si comunitatilor ar trebui sa devenim activisti si in ceea ce priveste prevenirea abuzului sexual.

Iata si comunicatul oficial adresat bisericilor adventiste cu cateva saptamani in urma:

Avand in vedere ca standardele moralei crestine sunt tot mai mult abandonate de societate si ca practicile lumesti afecteaza pe unii credinciosi;

Luand in considerare consecintele dureroase si de durata ale abuzului sexual si ale pedofiliei asupra victimelor, dar si asupra familiilor si celor apropiati;

Tinand cont de preocuparile unora dintre credinciosi cu privire la problema abuzului sexual in care este posibil sa fie implicate persoane ce se declara credincioase, cu intentia de a contribui la prevenirea si stoparea acestui fenomen;

Preocupati de protectia persoanelor vulnerabile;

In efortul hotarat de a pastra si consolida unitatea trupului lui Hristos, care este Biserica Viului Dumnezeu,

Comitetul Uniunii de Conferinte adreseaza pastorilor, comitetelor bisericilor locale si credinciosilor adventisti urmatoarele recomandari:

1. Deoarece in gandirea Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, lucrarea harului lui Dumnezeu in viata unui om pocait se materializeaza prin respectarea Legii lui Dumnezeu si, in mod special, a Decalogului, si deoarece in Sfanta Scriptura pervertirile sexuale sunt mai aspru condamnate decat alte pacate, din cauza puterii ridicate de coruptie si ale traumelor psihice, fizice si sufletesti, care marcheaza profund fiintele umane abuzate, Manualul Bisericii prevede ca este motiv de punere sub disciplina: „Incalcarea Legii, cum ar fi desfraul, promiscuitatea, practicarea homosexualitatii, abuzarea sexuala a copiilor si a adultilor vulnerabili, alte perversiuni sexuale, precum si recasatorirea unei persoane divortate, cu exceptia sotului/sotiei, care a ramas credincios/credincioasa legamantului casatoriei de pe urma unui divort din cauza […] perversiunilor sexuale” (art. 4.).

Desi Biserica a tratat totdeauna cazurile acestea, cerem sa se manifeste mai multa rigoare in tratarea acestui pacat. Faptele pentru care se aplica disciplina bisericii trebuie sa fie incadrate la articolul corespunzator, chiar daca aceasta ar atrage o condamnare penala. Mila si dragostea crestina implica protectia victimelor si impiedicarea agresorilor de a mai produce si alte victime.

2. Pentru pastrarea curatiei Bisericii si a unui mediu favorabil dezvoltarii caracterului crestin, slujbasii si comitetele trebuie sa nu ezite in tratarea pacatului conform procedurilor stabilite in Manualul Bisericii pe baza Sfintelor Scripturi si sa trateze cu multa exigenta cazurile de abuz sexual, pedofilie si alte perversiuni sexuale.

3. In ceea ce priveste acordarea sau retragerea calitatii de membru, competenta ii revine in mod exclusiv bisericii locale. De aceea ori de cate ori se ivesc cazuri asemenea celor amintite mai sus, pentru care exista probe, biserica locala are datoria sa aplice disciplina. Atunci cand cineva observa o intentie de tergiversare in tratarea unor astfel de cazuri, trebuie sa apeleze la conferinta.

4. Avand in vedere nevoia urgenta de protectie a victimelor, atunci cand sunt indicii sigure de abuz, persoanele care le observa se pot adresa si direct autoritatilor, care sunt in masura si dispun de mecanismele necesare pentru a cerceta cazul si a oferi protectie. Aceasta abordare nu trebuie considerata ca o incalcare a regulilor care interzic apelarea la judecata civila inainte ca problema respectiva sa fie analizata de Biserica, dat fiind necesitatea unei interventii rapide si calificate pentru protectia victimei. Autoritatile competente care pot fi apelate sunt Directia de Protectie a Copilului, Serviciul Interventii de Urgenta in Protectia Copilului (telefon 0800 800 660) sau Politia. De asemenea, se poate apela la 0800 8200 200 – Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

5. In vederea evitarii aparentelor de imoralitate si a conditiilor prielnice abuzului, comitetele vor continua sa vegheze la respectarea regulii conform careia in activitatile desfasurate de Biserica nu este permisa situatia in care un adult si un copil sau doi adulti de sex opus sa fie singuri.

6. Cu toate acestea, trebuie sa manifestam echilibru in tratarea cazurilor, astfel incat nimeni sa nu fie tratat pe nedrept sau sa-i fie afectate demnitatea si bunul nume din cauza neglijarii procedurilor administrative sau abordarii cu usurinta a acestui subiect de catre membrii bisericii. De aceea biserica trebuie sa manifeste exigenta in verificarea plangerilor tinand cont de faptul ca pana la probarea acuzatiilor orice persoana beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Ne bazam pe maturitatea spirituala a membrilor bisericii de a nu vehicula zvonuri denigratoare.

Biserica Adventista isi pastreaza angajamentul ca, simultan cu tratarea pacatului si punerea sub disciplina, sa acorde asistenta spirituala, consilierea necesara si sa intreprinda tot ce-i sta in putinta pentru a ajuta la vindecarea spirituala si recuperarea pacatosului.

7. Dincolo de abordarea administrativa, biserica trebuie sa se ocupe in mod special de victime in ceea ce priveste ocrotirea, sprijinirea si indrumarea in vederea vindecarii ranilor. Pe cat posibil biserica trebuie sa asigure victimelor consiliere psihologica, din partea unui profesionist, intr-o abordare crestina.

8. Apelam la bisericile locale sa foloseasca materialele, care au fost puse la dispozitie de-a lungul anilor, in legatura cu prevenirea abuzului si protectia persoanelor vulnerabile. In acest sens recomandam sa se organizeze periodic, sambata dupa-amiaza, programe de instruire pentru intreaga biserica precum si in cadrul activitatilor diferitelor departamente. Departamentele specializate (Misiunea Femeii, Departamentul Familiei, Departamentul Slujirea copilului, Departamentul Tineret si Departamentul de Comunicare) vor continua sa puna la dispozitia membrilor materiale noi cu privire la acest subiect.

Aceste recomandari trebuie tratate cu responsabilitatea ce deriva din porunca Mantuitorului de a proteja persoanele vulnerabile, de a pastra curatia Bisericii, dar si de a exercita influenta morala in societate prin exemplu si prin promovarea invataturii sanatoase. Din acest motiv, in preocuparea lor de a deveni capabili sa contribuie la limitarea raului in societate, membrii Bisericii trebuie sa fie instruiti in lupta impotriva abuzului.

Fie ca harul lui Dumnezeu sa ne ajute pe toti sa implinim voia Lui si sa-I ingaduim sa duca la bun sfarsit lucrarea asemanarii noastre cu Isus Hristos, modelul nostru desavarsit.

Comitetul Uniunii de Conferinte al Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea din Romania